Babel

Wicker Park

The Machinist

8mm-No way back

I’m stuck
I’m out of luck
And trying to talk my way out of this
Even fog lifts, but not this
No not this

There’s no way you’re coming back
There’s no way you’re coming back
Babe, I know you never leave without
Your gun …
But if you let it be and just sit down
And lay your head on me

We could leave
I’ll dim the stars
We’ll steal away from here
We’ll run so fast and so far
We’ll burn up these streets
Our mystery complete
The moon will die of shame

There’s no way you’re coming back
There’s no way you’re coming back
Babe, I know you never leave without
Your gun …
But if you let it be and just sit down
And lay your head on me

There’s no way you’re coming back
There’s no way you’re coming back
Babe, I know you never leave without
Your gun …
But if you let it be and just sit down
And lay your head on me …

And just stay with me
Stay with me
Stay with me.

început.

răsuflare.suspine.buze.ciocolată.căldură.prieteni.timp.vorbe.îmbrăţişare.

verde.nisip.bere.regrete.aşteptare.împlinire.iertare.copilărie.zâmbet.soare.

amurg.entuziasm.carte.fenomen.invitaţie.complicaţii.jocuri.impas.nerăbdare

.echilibru.vise.privire.plăcere.iubire.suflet.amintire.decizii.piele.şansă.claustrofobie.

cer.ploaie.

temeri.emoţii.milă.chiul.imaginaţie.nebunie.secrete.uşurare.gelozie.vinovăţie.tristeţe.

mâini.întuneric.timiditate.ezitare.obraz.plâns.alternative.împreună.laşitate.putere.

fascinaţie.blândeţe.ameţeală.ignoranţă.indestructibilitate.despărţire.relaxare.fugă.discreţie.

uitare.nelinişte.

sfârşit.

se simţea de parcă plutea în neştire,nesiguranţă şi frică.frică de ea,de ceea ce gândea,ce făcea.şi mereu i se zice că este infantilă.

mereu alerga în stânga şi nu se uita în urmă, la sufletul ei care zăcea în genunchi implorând-o să se intoarcă, să nu îl părăsească.se uită înapoi cu lacrimi în ochi, dar fără regrete. nici nu mai ştie ce sunt regretele,promisiunile şi suferinţa. le-a uitat pentru ca şi-a părăsit sufletul acum ceva timp.l-a lăsat acolo, singur, firav, dar invincibil.acum este o persoană care priveşte în gol, grăbită, nepăsătoare, nesigură, se minte că este fericită şi zâmbeşte. zâmbeşte şi ştie că s-au produs schimbări ireparabile, dar trece cu capul sus peste ele şi cu mintea bruscată,sfâşiată. încercă sa-şi găsească sufletul la fiecare pas, numai că el o urăşte că l-a părăsit şi fuge de fiecare dată când îl caută. se simte câteodată atât de singură dar şi sufocată. mereu caută ceva ce nu există, idealul care stă pe piedestalul de sticlă si străluceşte, numai că nu vede niciodată clar ce e de fapt. îşi scote telefonul din buzunar, îl sună pe vechiul său prieten şi vorbeşte. în timp ce vorbeşte caută repede în cutia cu sentimente , unul bun pe care să-l arate.caută şi devine agitată, şi speriată că nu ştie ce simte de fapt sau ce vrea să simtă…dor,supărare,indiferenţă sau poate doar disperare.

fuge mereu de realităţile ce ne înconjoară şi stă închisă în cameră , gândindu-se că acolo este în siguranţă. îi este bine , este ca o fantomă , un prototip care se gandeşte ce să facă în viaţa asta.să traiască sau sa se prefacă că traieşte?

privi în propriu-i trecut şi, pentru prima oară, se iertă pe sine însăşi.vina nu fusese a ei,chiar dacă are un caracter pueril, ci a sufletului nesigur pe el , care renunţase de la prima tentativă.

i don’t even know if that was real or i’m going insane. i woke up in the same white room… sitting on the couch and trying to remember something about my past was hard. i had a double life. it’s called madness. I feel like someone else has taken over my brain : find myself driving around aimlessly not remembering where i am going, losing things constantly, and just feeling like in my head is  a fog. i feel like i have absolutely lost my mind.

Show us your real side,you fuckin’ liar!

Shut up, you don’t know how it hurts, and I can’t take this anymore, I’m going crazy.

What I can’t understand? The fact that I’m here, trying to escape from this prison of lies?

Please…my thoughts are hurting me over and over again…my hands are blue and I’m shaking. In this moment I just want a cigarette and a pillow .I can’t control you, and I’m too weak now.

You are pathetic.

But sometimes I feel like the sun forgives me and he shows me the clouds… It seemed a place for us to dream….explosions in the sky.

You are nothing. Something better? Can you show me another one?

I just  need some coffee with  sugar.

You are sick.

I am…you and you are me.and we always paint the walls of my mind, all morning.

Am ales cateva scurt metraje care mi s-au parut interesante.Sper sa va placa,vizionare placuta !

Still life

10 minutes

See you soon

simt neputinţă, simt ură, simt sarcasmul, simt tensiunea ce pluteşte în aer, simt nepăsarea , simt indiferenţa,simt veselia, simt emoţiile, aud râsete, plânsete, bătăile inimii unui tip care aşteaptă după colţ fata cu care trebuie să se vadă.văd prea multe şi aş vrea să închid ochii . doar să mă atingă şi să ştiu ce s-a întâmplat. să mă atingă un zâmbet frumos , să mă atingă o ciocolată ce mă aşteaptă în raft, să mă atingă un balonaş făcut din săpun, să mă atingă vântul de primăvară , să mă atingă cuvinetele oceanului . să strâng toate relele în pumn şi apoi să suflu, să transform totul în cenuşă ce se va spulbera în bătaia vântului, pe un ţărm cald şi auriu.să ascult iarba care se mişca lin şi care mă gâdilă ,să mănânc câte floricele de porumb vreau ,fără să mi se facă rău şi să stau toată ziua la soare.

câteodată miros fericirea , dar o gust pentru un scurt moment.merg pe stradă şi simt oamenii, trişti,cu emoţii, aiuriţi, simt regrete dar şi bucurii, grabă, nesiguranţă ,disperarea, iresponsabilitatea.

mergi pe stradă şi caşti. caşti, că ţi-e somn şi altceva nu ştii ce să mai faci. pui mâna la gură (sau nu) şi mergi cu capul în pământ, gândindu-te ce să faci peste 10 minute, sau mâine. nu prea mai reacţionezi la nimic.aşa suntem noi,iubim viaţa,dar nu ne folosim de ea, ea ne foloseşte cum vrea.

simt….nu mai simt.

I’m standing here, again, and i’m thinking about their and our lies.Should I be feeling guilty ? no.

i’m just an another human , who is angry,disappointed,bored but in the same time i feel satisfied …

as we know , the last things we want comes in first or vice versa..we are always wanderers and drivelling. I’m very frightening and the waiting is all i can do…

and i’m waiting, i’m waiting …my head is full with memories and i’m drowning.

i’ve seen you smile, i’ve seen you sad,i’ve seen you weak ,i’ve seen you irritated,i’ve seen you breathing,you were in my life, like a ray of sun….we’ve had our doubts but now we’re fine, i guess.

i’m so hollow now and i need more light .please, steal back my memories.

you’ll fall asleep and when you wake up i will still be there.why?

Este un film pe care vi-l recomand cu toată încrederea.Un film care ne învaţă un lucru foarte important şi te face să preţuieşti viaţa.Este o dramă foarte reuşită cu Will Smith , unde joacă impecabil şi chiar merită văzut !

Am fost acolo sus…am trăit momentul ăla cum nu am avut curajul să trăiesc până acum.Un an trece repede, dar un minut când e trăit secundă cu secundă trece greu.Când eram la înălţime,ziua,cerul era întunecat şi aerul greu de respirat.Noaptea însă,stelele erau ca nişte mici găuri în podeaua prăfuită a cerului.Liniştea mă cuprindea şi eram fericită.Fericită că am cunoscut locul acela unde mă puteam ascunde de câte ori voiam.E într-adevăr mult de urcat până acolo , dar cu voinţă ajungi uşor.
La 7.900 de m ,ura,invidia,egoismul nu există.E doar o bucurie inexplicabilă,este momentul în care poţi asculta liniştea din tine.Este momentul în care gândurile, speranţele,visele şi dragostea se îmbină toate într-o secundă şi te umplu până la împlinire. Ai încredere în tine şi asculţi glasul cerului.

Şi acolo,în vârful lumii, am trăit o linişte profundă.Parcă toate sunetele se prabuşiseră…